Reamintesc celor care ma cunosc si supun atentiei celor mai noi dintre voi, ca a sosit vremea lacrimioarelor. Anul trecut cand am scris despre acest subiect, Alice mi-a multumit ca i-am amintit. In criza permanenta de timp, in care cu totii ne adancim, uitam pana si de notiunea: anotimp.
Este o sarbatoare francofona, destul de mare. Francezii( care sunt mai de stanga) o marcheaza de 1 Mai, de Ziua muncii. Belgienii si elvetienii in schimb, o serbeaza in prima duminica din luna mai. In cazul lor are o conotatie speciala, fiind asimilata cu Ziua mamei. Cat de frumos!
Daca dam crezare uneia dintre legende, atunci sarbatoarea lacrimioarelor ar avea legatura cu lacrimile Fecioarei Maria, cazute la baza crucifixului Fiului.
In mitologia greaca aceeasi floare ar fi fost servita de zeul Apollo, pentru a crea un covor, in care sa-si scalde picioarele cele noua muze ale sale.
Romanii celebrau Floralele lunii mai, cu lacrimioare, in onoarei zeitei Flora.
In zilele noastre, cand comertul primeaza, in Franta (mai pragmatic), serele care acorda spatii largi culturii acestei flori se grabesc sa asigure desfacerea parfumatei recolte. Piata abunda. Este o minune. Durata lor de viata fiind foarte scurta : Il faut profiter!
Floraresele se intrec in crearea unor buchete stilate, in forme variate, generoase, de albi clopotei. Accesorii manuale din dantele, panglici, ramuri dau tusa finala. Si, fac un nobil mariaj in buchet asortat, cu hortensia verde. Inscriptii pe lemn sau pe carti postale parfumate (desuet?) amintesc ca delicatele flori sunt si aducatoare de noroc.
Muguet porte-bonheur!
La noi, trec aproape neobservate. Sau, daca se vad sunt oferite de cate o tiganca pe la colturi de strada ori, pe la trecerea de pietoni. Adevarat! Acesteau au si o calitate. Sunt culese proaspete, din padurile noastre. Cateva fire delicate sunt zdravan insurubate, intr-un manunchi de frunze predominante. Desfacute din apriga stransoare, constati cu dezamagire cat au fost de chinuite.
Anul acesta am gasit (cel putin eu, pentru prima oara) la floriile Magnolia, lacrimioare cu radacina. Le-am aranjat in ghivece din ceramica. Un singur fir, dar sanatos, ce cadou frumos ! Si, cu folos pentru ca va da rod si la anul viitor.
La noi nu prinde aceasta sarbatoare. Noi il avem pe 8 Martie si pe Martisor. Cu aceleasi simboluri: de fericire si de noroc.
Eu totusi v-am amintit: Atentie, au inflorit! 
Si anul acesta iti multumesc, draga mea Lacramioara! Ieri am cumparat cateva buchetele parfumate de la o doamna care s-a bucurat foarte mult, fara sa stie cata bucurie am primit si eu odata cu minunatiile delicate, inflorite… Sunt niste flori fara seaman pe lume, iar tu esti norocoasa ca porti numele lor!
Cu foarte mult drag, Alice!