fbpx
„Fericirea se strecoară adesea printr-o ușă pe care ai uitat-o deschisă. – John Barrymore“

Romantism tarziu

de

Cand dam mana cu cineva, pe langa o indiferenta atingere epidermica, realizam daca persoana  ne este simpatica, antipatica sau una oarecare. Daca mana cu care tocmai ne-am  intalnit pentru o secunda  destinele  ne da frisoane neplacute, atunci am avut nesansa unei intalniri dezagreabile.

Privirea insistenta a cuiva care doreste sa intre in conversatie ne poate crea o vaga indispozitie. Exista si reversul, cand o privire adanca,  misterioasa ne poate atinge cele mai sensibile coarde. Ori, o cautatura din coada ochiului ne poate lasa intr-o nedumerita asteptare.

Prima emotie, prima tresarire, prima antipatie, prima …vin odata cu prima intalnire. Avem de-a lungul vietii sute, poate chiar mii de astfel de momente. Cele mai multe trec pe langa noi, ne sunt indiferente. Le uitam repede.

Ce face, ca din nevazutele retele de socializare sa urmam cu incapatanare, doar o singura cale ?! Un gest oarecare,  urma discreta a unui parfum, o banala intrebare, timbrul unei voci, un telefon dat aparent la intamplare ne pot trezi sau arunca in visare.

Se spune ca din creier ne vin toate. Ca nu il putem folosi intr-o viata, la intreaga sa capacitate. Din pacate. Ca, iubirea si ura inmuguresc in cap. Ca inima doar se contamineaza, de la sistemul nervos central.

Atatia ani de cercetare pe teme relationare, normale si paranormale expuse la congrese internationale ne demoleaza notiuni elementare. Nu mai exista romantism.

Exista doar conventii, contracte, acte notariale, semnaturi si parafe de la care nu fac exceptie nici relatiile matrimoniale. Este atat de complicat sa gandesti anticipat la ceea ce vei face, la un moment dat.

Prima privire cu substrat,  prima intalnire,  prima emotie,  prima iubire sunt repede inlocuite cu clauze de contract,  parsive.

Ratiunea distruge pasiunea. Semnatura subscrie adeziunea. Rata la credit umbreste casnicia. Programul de lucru prelungit rodeaza, pana si cuplul cel mai reusit.

Nu ne mai place simplitatea. Tanjim celebritatea care ne limiteaza libertatea.

Tarziu, mult prea tarziu ne amintim ca ne-am uitat valorile. Sau, ne-au fost deturnate de cei cu care ne-am incrucisat destinele.  Mana intinsa, prima atingere, primul raspuns. Un simplu gest cu inteles complex. Un romantism tarziu si demodat  ne-ar fi poate, necesar.

 

                                                                                                          ***

 

Sarbatori fericite, cititorilor care sarbatoresc Pastele catolic! 

 

 

 

Categorii:
Uncategorized

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title