Cineva mi-a spus odata: Esti singura persoana de aici( referire la echipa destul de mare in care lucram), cu care as vrea sa fiu prietena! Cuvintele m-au facut sa tresar stiind-o cat de pretentioasa si greu accesibila era. La momentul respectiv nu tanjeam dupa vreo prietenie, iar dupa a ei cu atat mai putin. Aveam acasa o echipa completa formata din cele mai iubite fiinte. Dragostea lor, prezenta lor umplea intreg spatiul meu vital. Incetul cu incetul am inceput sa-mi intoxic mediul familial, cu reminiscentele amare ale unei atmosfere rigide. Un aer imbacsit si vatamator imi invada creierul, imi intuneca gandirea, imi tulbura viata de familie. Fugisem de un serviciu fara viitor spre unul de mare actualitate, cu trend ascendent. Fals.
Nu mi s-a spus : Bine ai venit ! ci mai cu seama : De ce ai venit ? De ce ? Pentru bucata de paine pe care o credeam mai alba, mai coapta, mai parfumata, mai occidentala. Ma saturasem de coaja neagra semi uscata, cu care eram deja foarte bine invatata. Facusem o greseala. Cand cineva iti spune „daca vrei sa vii la noi, atunci trebuie sa o faci de azi pe maine”, sa-ti dea de gandit! Fusesem folosita. Muscasem momeala. Ma pripisem. O poarta grea se pravalea peste libertatea mea, peste bucuria mea de a trai. Ma amageam sperand ca lucrurile vor evolua. Fals. Involuam, ma plafonam, sufeream, iar satisfactiile pecuniare se lasau asteptate. Era tunelul cel mai lung pe care-l strabatusem vreodata. Intrasem cu ochii inchisi si-aveam sa ies cu ei impaienjeniti.
Ceea ce declarase doamna cea pretioasa cum ca-si dorea prietenia mea, s-a dovedit cat se putea de fals. Ceea ce o interesa era doar cum, cand, cat, unde, in ce fel se derulase viata mea atat inainte cat si dupa casatorie. Menirea ei era de a face anchete, fiecarei nou venite. Din acest gen de informatii se hranea si se hranea foarte bine.
True – False. Privind retrospectiv, am inteles ca la o bifurcatie am incurcat directia.
Lasa-ti adevarata personalitate sa straluceasca in lume. Nu-ti fie frica sa inveti din greseli inaintind si schimbind lucrurile care nu ti-au placut. Ce rost are sa te framinte aceste greseli iminente in viata?
Doar in urma acestor lectii primite de la viata putem sa crestem, sa ne depasim mereu si mereu.
Simt tristetea si profunzimea din spatele acestei povesti. Esti un om de inalta tinuta iar articolele tale sunt rafinate si pline de substanta. Tacerea celor care le citesc arata tocmai ca nu au replica si ,deci, nici comentarii. O sa te citesc mereu incercand sa te patrund.
Lacramioara, esti un om stilat, bun si nu vad nici eu de ce trebuie sa te framante lucrurile neesentiale din viata. M-am intristat cand am vazut 2 postari de-ale tale din perioada luminata a sarbatorilor pascale, degajau atat de multa nemultumire, lucru nespecific unei perioade atat de speciale. Incarancenariie au rol formator pana la o anumita varsta, de aceea cred ca fiecarui lucru trebuie sa-i acordam importanta cuvenita. Te citesc de fiecare data cu mult drag.
Lacrima,Andreea, Adriana Gianinna, MonicaV, articolele mele din preajma sarbatorilor pascale au fost o incercare. Ar fi trebuit sa rezist ispitei care ma indemna la incrancenare. Nu am reusit sa mai inghit si am rabufnit.
O persoana din strainatate pe care o cunosc foarte putin( nici nu-i retin fata) a facut o fixatie pentru mine. Ar trebui sa fiu incantata ca cineva se oboseste sa-mi traduca articolele(ce e drept in varianta seaca si denaturata pe care poate sa o faca Google), daca nu s-ar fi extins la a-mi sicana o parte din familia mea, care traieste in tara respectiva.
Mi-au facut o mare bucurie cuvintele voastre de apreciere. Ele imi dau forta sa continui, acum cand zilele si noptile mele stau sub sceptrul suferintei cumplite prin care trece mama mea.
Va imbratisez cu drag.