De curand Londra ne-a oferit un spectacol de amploare, jubileul de diamant al reginei Elisabeta. O impresionanta desfasurare de forte si vapoare pe apele tulburi ale Tamisei, unde timp de patru zile si patru nopti s-a petrecut… asa, ca in povestile Fratilor Grimm. Sau, ale lui Joseph Jacobs, ca sa ramanem in zona povestirilor englezesti.
Intr-o Europa bolnava si secatuita de fraude fiscale, bancare si alte bube financiare, spectacolul grandios de la Londra a fost o pata de culoare. Firesc, pentru o tara cu cea mai veche si inca puternica regalitate si cu una din cele mai mari piete bursiere, ale planetei.
O regina care a trait intr-o viata, cat altii ar trai in douazeci. I-a intalnit pe toti barbatii puternici ai tuturor statelor, din ultimii saizeci de ani. A colindat intreg globul pamantesc si nu oricum, ci cu onoruri si primiri triumfale. A dat nastere la patru copii si a ramas cu acelasi print consort, care a insotit-o pretutindeni. De o viata. Se imbraca in culori pastelate, poarta manusi albe si palarii sofisticate. Etaleaza tiara cu diamante al carei prêt nici nu mai conteaza, cate zerouri poarta. Regina nu s-a lasat devastata de evenimente, precum incendiul din 2002 de la Buckingham Palace sau de cele cateva divorturi ale copiilor sai.
Jubileu de diamant. Dar cum poate sa jubileze cand… se stie, moartea Dianei, mama nepotilor ei si a viitorul rege, ramane invaluita in tacere?! Era inca vie, in acel blestemat tunel. Ambulanta a intarziat sa vina. Verdict, crima! Dat, de cine?! O pagina din viata reginei, care pare sa fi fost distrusa, pe vecie.
Diamante cu stropi de sange.